De ce intreaba ele „Cum ma face rochia?”

„Cum arat?”, „Cum imi sta”, „Imi sta bine?” si ma blochez la „Cum ma face?”. Cum adica „Cum ma face?”. P

arca era un proverb cu haina care nu-l face pe om. Sa incercam sa reconstituim traseul unei fiinte de sex feminin, itinerariul pe care il parcurge pana sa intrebe „Cum ma face?”.

E la ea acasa. Stie ca trebuie sa ajunga la o intalnire cu tine. S-a pregatit o saptamana si si-a ales mai multe variante posibile de imbracaminte. Alegerea s-a desfasurat dupa cateva sedinte de brainstorming cu amicele ei. Au studiat starea vremii, predictiile astrale si moda pentru urmatoarele sapte zile. Ca nu cumva ce se poarta luni sa se fi demodat pana sambata. Tinutele sunt spanzurate pe umerase si atarna prin toata casa. Printesa se trezeste dimineata. In drum spre baie se rataceste tot sarind printre rujuri, plase, plasute, pot-pourri-uri, floricele, pietricele de alungat fantomele, ghinionul si barbatii saraci, sforicele intinse prin scaune ca sa le incarce de ki. In cele din urma, oboseste tot cautand drumul corect si se culca sub bicicleta medicinala.

Se trezeste buimacita pe la ora patru si isi bleastama soarta potrivnica.

Mai leaga o sforicica de o pietricica si e convinsa ca trucul asta nu are cum sa dea gres. Isi arunca ochii spre ceas. E ora patru! Ce se face ea? Ce se face ea? Incotro o apuca? Cum iese ea din asta? Refuza realitatea: nu, nu, poate fi ora patru. O suna pe Pisi2: „Pisi 2, mi s-a stricat ceasul. Zi-mi si mie cat e ora?”. Pisi 2 ii confirma sangerosul verdict. E ora patru. Femeia lesina. Pisi 2 isi da seama ca e ceva in neregula pentru ca nu a intrebat-o daca sandalele merg cu oja nuanta numarul 569 de rosu sau cu 378. Nicio femeie zdravana nu ar omite o asemenea intrebare cruciala. Pisi 2 vine in ajutor. O invie pe amica lesinata cu niste barfe mondene ultimul racnet, mega-eficiente in orice imprejurare, oricat de dramatica sau oricat de mult ar fi scazut glicemia cuiva.

Intre timp, convoaca tot clanul. Cand aud ca a lor surata are intalnire la ora 8, incep toate sa boceasca, sa se vaiete, sa scoata game intregi de sunete prelungi si lugubre. Isi fac o cafea ca sa-si limpezeasca mintile ratacite. Cineva vine cu propunerea unui ceai de valeriana, dar alta sare cu gura si spune ca te „frigidizeaza” in timp ce o a treia sustine cu toata taria ca surzeste. In fine, sa le lasam pentru moment in lumea lor botanico-nevrotica. Pisi 1 arata slabita. I se vara pe gat niste vitamine.

Apoi se trece la munca propriu-zisa: probatul hainelor.

Se incearca un numar de tinute egal cu cel pe care veti reusi voi sa le strangeti in 10 ani de munca asidua si mai multe valuri de ingrasari consecutive. Nimic nu vine cum trebuie. Nimic nu „cade” cum se cuvine. Se lasa tacerea. Nimeni nu indrazneste sa o spulbere, cine stie cum vreo zanatica sa mai suspine incetisor intr-o batista parfumata cu monograma Gucci. Nimeni nu indrazneste sa dea glas unei oribile banuieli care le roade incetisor pe toate. Pisi 1 isi frange mainile deznadajduita. Se opreste atunci cand realizeaza ca pana si mainile se pot rida sau, cine stie cum, isi afecteaza circulatia periferica si asta inseamna, din nou, pericol de „frigidizare”.

Mai trece o ora pana cand, nemaisuportand tensiunea, Pisi 1 izbucneste: „Spuneti-mi ce e in neregula cu mine! Cand m-am transformat in monstrul asta pe care hainele il refuza? Vreau adevarul si numai adevarul! Cine jura?”. Suratele se privesc speriate de importanta misiunii. Pisi 1 e un fel de sefa de clan si e greu sa ii spui un lucru atat de rusinos. Pisi 1 le priveste pe fiecare dintre ele pe rand, pufnind dispretuitor ori de cate ori cate o oaie sarmana lasa ochii in jos. In cele din urma, una mai grasuna si obisnuita sa i se spuna adevarul, chiar si de catre necunoscuti pe strada, ridica genele si glasuieste duios:

„Cred ca te-ai balonat.”

. Acum prind toate curaj: „Ai ui-tat sa con-su-mi ac-ti-vi-a. Ve-zi ce se in-tam-pla? Ne fa-ci de ras!”. Pisi 1 cade fulgerata pe covor, prada reprosurilor, privirilor acuzatoare care ii trec prin pielea balsamata ca un cutit incins prin unt. Simte ca nu a fost la inaltimea misiunii. Cum sa uiti tocmai asta chiar in saptamana in care ai o intalnire? Isi propune sa-si puna post-it-uri pe oglinda de la baie cu cate un borcan de activia desenat pe ele. Mare dreptate au femeile alea din reclame cand zic ca nu te poti bucura de viata. Ea ar merge chiar mai departe: fara Activia si bifidus nu-stiu-cum, te „frigidizezi”. Dumnezeu si Cosmo sa o pazeasca de una ca asta!

Tot grasuna, familiarizata cu greutatea in viata, o ridica pe picioare. Ii sterge lacrimile catranite si ii vorbeste, cu asprime, dar si cu intelepciune: „Acum ai facut pocinogul. Dar nimeni, nimeni nu trebuie sa afle nimic. Haideti sa juram cu toatele ca nu vom spune nimic niciunde, nici macar la sedintele de terapie, nici la coafor. Stiti doar cum se duce vorba!”. Toate jura. Unele insa tin degetele incrucisate, reconfirmand tradarea feminina.

Se organizeaza ad-hoc o comisie pentru situatii de criza. Hainele mulate, scurte sunt ascunse vederii pentru ca privelistea lor ar fi mult prea dureroasa pentru fragila fiinta. Sunt scoase la iveala articole mai largi, formele indefinite care sa ascunda adevarul rusinos, pantecul balonat.

V-am istorisit aceasta poveste pentru a va pune in garda

Daca pisi a voastra apare la intalnire purtand ceva larg, atunci e clar: are probleme de digestie. Altfel, pentru nimic in lume nu va renunta la mini-uri si la mulate. S-ar putea sa se lepede pana si de tocuri caci se va teme ca nu cumva „cuiele” din calcaie, alaturate pantecului mai voluminos, sa duca la grave probleme de echilibru. Daca mai intreaba si „Cum ma face?”, atunci raspunsul nu poate fi decat unul: „Ca si cum ai avea o digestie perfecta, pisi”.

Leave a Comment