Va stresati copiii! Haideti sa vorbim despre parintii inconstienti

Sa nu credeti ca ma refer la cei care isi abuzeaza copiii fizic sau la cei care ii pedepsesc sa stea in camera o saptamana pentru ca au spart o cana. Nu, nu, nu, aceia sunt parinti nebuni! Poate facem si pentru ei loc o data pe-aici, dar acum ne limitam la acei parinti care doresc sa scoata din copilul lor un Superman cu orice pret. Bine, pana aici, imi veti spune ca orice parinte doreste asta pentru copilul lui. Sunt de acord, dar oare ambitiile noastre nu inseamna uneori un pret prea mare de platit pentru copil?

Ma uit in jurul meu si vad copii de gradinita sau in clasele primare care, in loc sa se joace in noroi sau sa se plimbe cu bicicleta prin parc, spun cu multa seriozitate ca merg la meditatie la matematica sau la engleza. Pe langa asta mai frecventeaza si niste cursuri de „calculator” (sau le fac in cadrul gradinitei) si eventual iau si lectii de dans si desen.

Mi se pare foarte frumos si educativ sa incerci sa descoperi talentul copilului tau de la o varsta frageda, dar acest lucru inseamna una sau doua activitati extrascolare, in niciun caz sa-l faci si poliglot si informatician si dansator si matematician si violonist si pictor si…nu mai stiu ce de la 5 ani. Voi cei carora vi se pare ca o faceti spre binele lui, credeti ca sunteti cu mult deasupra celor care isi abuzeza copiii fizic?

Este incredibil cum intr-o perioada in care psihologia a luat amploare, se efectueza mii de sondaje, se fac o gramada de cercetari oamenii nu cunosc un lucru esential: dezvoltarea copilului tau este stadiala si orice ai face nu poti grabi decat intr-o masura foarte mica modul in care isi reprezinta siesi lumea. Chiar daca esti incantata ca la 1 an si jumatate iti numara pana la 10, copilul nu are inca oricum capacitatea de abstractizare, asa ca asta nu va insemna pentru el decat niste cuvinte noi carora nu le pricepe sensul. Categoric micutul trebuie incurajat si dezvoltarea sa psihologica este direct proportionala cu atentia pe care i-o oferi, dar nu uitati ca lucrurile pe care le va retine cu placere sunt cele invatate prin joc si nu cele pe care il fortati sa le invete.

Un copil trebuie sa se joace nu sa i se explice ca trebuie sa exerseze daca vrea sa fie ca nenea care canta la televizor si stiu ca voi avea comentarii aici de tipul: Fetita mea invata o gramada de lucruri, dar profesorul le preda la nivelul varstei lor, deci se joaca. Recunosc ca asa este, dar trebuie sa-l lasati sa-si faca propriile alegeri. Poate ca dansul nu este talentul care-l va duce departe, asa ca de ce sa-l chinuiti ? Nu traiesc oamanii si fara sa fie buni dansatori ?

De foarte multe ori parintii incearca sa-si traiasca propriile vise prin intermediul copiilor, dar daca dumneavoastra ati fost privat din anumite motive de placerea de a va exercita pasiunea, de ce nu puteti intelege ca si copilul dumneavoastra are visele lui ? Mi se pare corect sa-l indrumati in multe directii iar dupa ce observati ce ii place si ce nu sa ii oferiti posibilitatea de a alege, chiar daca are 4-5 ani.

Sunt impotriva parintilor care isi streseaza copilul in mod inutil, care uita ca, la randul lor, pana cand au terminat liceul aveau o foarte vaga imagine a ceea ce doresc sa faca in viata si care nu realizeaza ca, daca forteaza capacitatea unui copil de a capta informatii, s-ar putea ca acesta sa clacheze din cauza oboselii atunci cand chiar va conta.

Imi place sa vad copii jucindu-se fara sa le pese daca vor avea sau nu salariul minim pe economie atunci cand vor fi mari si nu ma va incanta cu nimic momentul in care fetita mea de 6 anisori imi va spune ca ar dori sa se mai joace putin cu papusile, dar se opreste pentru ca stie ca trebuie sa mearga la ora de „calculator”.

Nu uitati ca responsablilizarea trebuie facuta cu atentie caci s-ar putea ca ceea ce doriti dumneavoastra sa le deschida un drum frumos in viata sa arunce de fapt asupra umerilor lor sarcini pe care nu sunt pregatiti sa le preia.

Stiu ca v-am obisnuit cu discutii mai amuzante, dar se pare ca nu am gasit absolut nimic amuzant in faptul ca ne-am hotarat sa ne innebunim copiii doar pentru ca dorim ca al nostru sa fie mai bun decat al vecinului. Pe data viitoare !