Educarea copilului de doi ani

Orice copil care a ajuns la aceasta minunata varsta incepe sa vada ca lumea in care el traieste este supusa unor anumite reguli, ca exista o anumita ordine de care si el ar trebui sa tina cont. Cel mic vede ca orice face are o anumita consecinta, un rezultat care este interpretat de catre ceilalti ca fiind bun sau nu.

Astfel, el vede care comportamente sunt dezirabile si care nu; ce anume ii face pe parinti bucurosi si ce nu. Micile responsabilitati pe care el le are de indeplinit si pe care reuseste sa le duca la bun sfarsit, il fac sa se simta apreciat si iubit de catre familie. Astfel, el este determinat sa faca si mai multe, pentru a fi recompensat nu doar verbal, ci si fizic, prin oferirea de jucarii sau portii mici de dulciuri.

Dobandirea autocontrolului

La aceasta varsta de doi ani incepe sa aiba un anumit control asupra propriului corp, sa invete cum functioneaza acesta si ce rol au anumite parti. El invata sa renunte la scutece, in momentul in care poseda control asupra vezicii urinare, dar si asupra sfincterului. Astfel, in aceasta perioada, face cunostinta cu olita si cu rolul acesteia. Incet, incet, cu ajutorul parintilor, cu calm si multa rabdare, spune „la revedere” scutecului si introduce in rutina zilnica olita.

O gandire care se dezvolta

In ceea ce priveste gandirea, aceasta incepe sa se dezvolte, la fel si imaginatia si vorbirea. Micile conflicte si probleme isi pot gasi o rezolvare. De exemplu, daca nu isi gaseste ursuletul preferat, el poate fi capabil sa caute in mai multe locuri sau sa roage un adult sa il ajute sa caute si nu sa inceapa sa planga, asa cum proceda inainte. Poate crea propozitii din cateva cuvinte, poate pune intrebari si poate sa si raspunda cu mai multa claritate la cererile celor din jur.

Sfaturi privind educarea celui mic

1. Este important sa ii permiteti copilului sa exploreze cat mai mult mediul inconjurator. De ce? Pentru ca observarea este principala modalitate prin care el poate sa cunoasca lumea; cu ajutorul simturilor proprii. Trebuie sa stii ca, la aceasta varsta, curiozitatea sa este foarte mare si nevoia de a stii se manifesta in diferite feluri. Este recomandat sa fie lasat sa atinga, sa miroase, sa intrebe, sa strice, daca este cazul. Daca ii vor fi interzise mereu asemenea actiuni, va deveni un copil extrem de nemultumit si frustrat.
2. O relatie bazata pe iubire si incredere este vitala pentru dezvoltarea sa armonioasa. El, acum, se teme, ca nu care cumva, sa faca ceva si sa nu mai fie iubit de catre familie. Daca va observa nemultumire la mama sau la tata, va considera ca nu este un copil bun si ca nu merita sa fie iubit de catre acestia. Va depune eforturi mari de fiecare data cand are ceva de facut si va trai un sentiment puternic de frustrare.
3. In ceea ce priveste regulile, el trebuie sa stie ca este important sa le urmeze insa, in momentele in care nu face asta, trebuie avuta mare grija la modul de reactie. In functie de regula care a fost incalcata, de importanta ei, se va alege si modalitatea potrivita de a-i explica ce anume a gresit si de ce este important sa nu mai faca asta pe viitor. Sa isi vada parintele suparat, il va nelinisti si il va determina sa isi modifice comportamentul. Orice copil vrea sa se simta iubit si apreciat de parintii lui.
4. Atunci cand reuseste sa respecte o regula importanta, el trebuie laudat La varsta de doi ani, sa aiba autocontrol este o mare realizare. Sa vada ca este apreciat si laudat il va face sa incerce sa repete comportamentul, pentru a primi din nou feedbackul pozitiv din partea familiei. Un parinte care stie sa fie parinte, nu va fi mereu bland si ingaduitor. A iubi implica si a sti cand sa fii ferm si consecvent. Poate ca cel mic nu e prea incantat de faptul ca este disciplinat insa, mai tarziu, cand va trece la alte etape ale vietii, va realiza ca toata disciplina impusa de parinti nu a insemnat decat multa dragoste si grija.